Iubitori de animale

Dragoste de animale, naște frageda pruncie,

Când instinctele primare măsluiesc natura vie.

Dar copilul se dezvoltă și perceperea îi crește, 

Deprinzând năravuri rele sau învățături celeste.

Astfel prinde obiceiuri insuflate de părinții,

Care sunt doar o părere, sau se sfătuiesc cu sfinții.

Omenirea-i vânzoleală, jungla celor ce cuvântă,

Cel mai rău impune legea, vrerea lui nu este sfântă,

Când omoară fii și fice, oameni fără apărare,

Pentru setea de putere și ambițiile avare.

Au creat anume arme, să omoare, să instige

Fac din oameni sclavi de muncă și îi vând ca să câștige.

Și atunci iubită lume ne lipim de animale

Iar noi oamenii rămânem despotism de haimanale.