Bișnița politică

     Pentru oricare din afacerile în spațiul economic, traduse din engleză ca bișnițe, este nevoie de bani, de ochii dracului adică de monede. Toate speculațiile de îmbogățire sau colaps financiar se bazează pe unități monetare mai puternice sau mai slabe, funcție de norodul care îi numără.

      În viața politică, bișnița are la bază o altfel de unitate monetară, virtual monetară, votul. Voturile se adună, se numără, se escrochează, se fură aidoma banilor. fundamentele democrației au dat ideea de vot, dar nu votul nenorociților, sclavilor, prostimii aproape de animalitate, ci voturile cetățenilor responsabili. S.U.A. și-a bazat democrația prin amendamente de bun simț uman, prinse în constituție, limitând accesul la vot al celor fără discernământ social și implicit, fără aport social. 

      Europa, pe baza emulației proletar socialiste care șterge diferențele dintre individul util social și parazitul uman. Ca atare democrația votului universal a pus bazele politicii mafiote, bazată pe cumpărarea voturilor. Votul devine unitate non-monetară de bază pentru manevrarea maselor și supremația celor ce cumpără, dincolo de legea bunului simț, protejați de sistemul instituit chiar de ei, pentru concentrarea averilor în mâinile celor ce nu merită dar pot, indiferent de valoarea lor ca oameni sau semi-oameni.

     Căciula iobagului român, de veacuri impus la căciulire a inventat în România o democrație originală în care cumpărarea, vânzarea și ascunderea de voturi este o bișniță nemaipomenită. Orice ales, astfel, cumpără voturi prin promisiuni și pomeni electorale după care, își pune voturile în teșcherea și iese cu ele la troc. Ca să vadă ce-i iese! Burta gândește!