Visam...
Visam să fiu Învățător,
Să propovăduiesc în turmă,
Păstor, să pun în doină dor,
Și-n grai păcatele din urmă.
Pierit-am într-un simplu nor,
Nor alb cu franjuri de lumină,
Pe calea unui muritor
Cu ochii-n sus când se închină.
Atâtea rele am trecut
În gândul facerii de bine
Și am rămas necunoscut
Ți-n luptă-am fost doar eu cu mine.
O turmă behăie haihui,
În corul ei, în disonanță,
Cu pofte agățate-n cui
Și cine le mai dă speranță?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu