Sfârșit sau Apocalipsă?

Se străduiește-o Lume-întreagă să dea Puterea imposturii,

Să pună stavilă iubirii, să dea Planeta-n Iadul urii.

Când zeii însăși se-înfierbântă și popii lor le țin isonul,

Cum poate omul ce gânește să mai priceapă Babilonul?

Și-un colț de rai pe-al nostru Plai se umple de aceeași râie,

Că n-avem un cioban român ca turmele să ni le mâie.

Cum poți să te îngrași subit și să faci guși de bunăstare,

Călcând săracii pe grumaji, născut hapsân dintr-o urdoare.

Dar nu e vina ta prostia și nesimțirea dobândită,

E vina celor din genunchi, pe care popii nu-i ridică.

Popeala e o sinecură, distrugerii a tot ce mișcă.