Secuii.

      În escaladarea ireditismului maghiar elitele românești și politicienii au o vină aproape sinucigașă.Neștiință, nepăsare, superficialitate și veșnicul reomatism cu durere în cot, nici un gol în stomac. La vehemență mincinoasă și insultătoare trebuie răspuns cu vehemență academică. Cine s-o facă?

         Specialiști cu jumătate de gură, cititorii de promptere, nu pot avea recții prompte din lipsă de cunoștimțe și convingeri naționale. Cîți din ei mai știu de Eminescu? Darmite de mersul istoriei naționale? Spre exemplu la afirmația primarului extremist că ”e steagul cu care secuii s-au alăturat lui Mihai Viteazu la Călugăreni se poate pune întrebarea: ”și în ce limbă vorbeau căpetenile secuiești cu Mihai Viteazu? În maghiară? Eram în anul 1600 și majoritatea nobililor unguri din Transilvania vorbeau românește. Cine i-a obligat să vorbească acestă limbă? Nu cumva părinții, bunicii și străbunicii? 

       Secuii și iobagii lor la răscoala de la Bobâlna vorbeau românește, la Răscoala lui Gheorghe doja erau deja ungurizați, dar obiceiurile și folclorul au rămas până în zilele noastre dacice, valahe, Decui au devenit c u adevărat maghiari abia la mijlocul secolului al XIX-lea cînd Austro-Ungaria a trecut la deznașionalizarea popoarelor supuse.Apare și acel Peter Sandor care călătorește în Asia pentru a găsi originile secuilor și care scrie o carte ce bulversează maghiarimea. Cei 50.000 de secui așezați de Arpad la graniță cu posesiuni și iobagi, nu erau nici huni, nici unguri ci urmași ai unui popor uigur din Tibet, venit în șatre o dată cu hunii. Toate încercările de a legitima secuii drept unguri au dat până acum kics. Am o singură propunere să li se ia ADN-ul secuilor și să vedem ce sunt.