Se duce neamul?

S-o credeți voi, satrapi ucigători ai vremii

Că sub genunciul vostru vom da jale,

Mai bine oase-n mâlul de pe vale!

Vor crește alți vlăstari ce nu-i prind viermii.

Cât pe Pământ mai cântă ciocârlia

Opincile se vor muia în rouă,

Ce schingiuiri ne pregătiți voi nouă?

Noi vom cînta-n durere veselia.

Acest popor supus întotdeauna

De prdători din cele patru vânturi,

Va prinde pân-la urmă noi avânturi,

Că nu dispare umbra când vrea Luna!

Avem dregătorii de toate cele

Dar nu vorbesc pe neaoș românește.

Atenție că iarba noatră crește

Să nu zburați în fundul gol spre stele!