Trebuie să crezi în ceva,

Eu cred în ghinion, norocul care

Te părăsește când îți e mai bine,

Când nărăvaș îți pui în gând lucrare

Și ce aștepți se pierde pentru tine.

Un ghinion e c-ai venit pe lume

Deși ai înotat ca un nebun

În zeama facerii ca să cîștigi un nume,

Să zbieri spășit în aerul străbun.

Un ghinion? Răsari într-un bordei

Si simți condinuu dorul de mâncare,

Îți duce frigul pașii pe alei

Și zdrențele-ți sunt strai de sărbătoare. 

E ghinion să lupți cu mintea-n carte,

S-ajungi odraslă bună pentru țară,

Și om matur să fi împins deoparte, 

De șleahta unor simpli pierde-vară,