O tranziție de rahat.

      Momentul 22 decembrie 1989 a început, după ieșirea din Dictatura comunistă sub sloganul ”Libertate, democrație. egaliate”. Ce-am obținut? Constrângeri instituționale la îndemâna vechilor nomenclaturiști și securiști. Pentru a trece la capitalism aveam nevoie de burghezie. Numai că în 45 de ani de dictatură sovietocă și comunistă au fost îngropate și putrezite toate rădăcinile burgheziei autentice, susținută de un corp intelectual de excepție. Vulgul, elementul analfabet conuist a ocupat toate scările. Satrapi de joasă speță au aplicat cu stoicism și oobediență politica P.C.R. Cine nu e cu noi e împotriva noasttră. Împotriva cui? Împotriva poporului sau a eanațiilor comuniste. Pe vremea sărăciei, impusă de comuniști se derula proverbul, ”așa trăiește clasa muncitoare prin cei mai de samă reprezentanți ai ei”.

       Ca să creem o clasă burgheză s-a dat liber  la jaf și furt, inclusiv prin Constituție. Acolo se prevede că averea dobândită se prezumă a fi licită. Deci nu hoțul trebuie să răspundă pentru furt, ci statul să demonstreze că hoțul  este hoț. De aici și scandalul  din justiție! Cel mai mult au pus botul la îmbpgățire burgheză magistrații lui Iliescu. Procurori și judecători ajutați de avaocați libidinoși și notari fără răspundere. 

       Și astfel ne-am trezit cu o burghezie fără rădăcini, interlopă și criminală care și-a desenat blazoane de monstruozitete pe jaf, delapidare și trădare de popor. Cum am putea să facem din Liviu Dragnea, plod de milițian comunist, elitist în burghezia actuală? Nu e vorba numai de a acapara averi pe încălcarea legii ci și de a de moșteni educație familială de elită, și răspundere morală. Hai să vedem câți din burghezii, milionarii de azi și oamenii de afaceri cum sunt numiți interlopii, au rădăcini de familie bună?  Zero.