Cenaclu.

Dor, solidaritate de-a ști de soarta Țării,

În poezie, cântec și uniuni divine.

Dor de pământul nostru, de ce a fost , ce vine,

În care cresc copiii respectul strămoșesc,

Să știe fiecare de vină și rușine,

Să strângă-n pumni obidă spre cei ce jefuiesc,

Să dea spranță-n gânduri s-alunge impostorii.

Revino iar Ioane, revino iar Mărie,

În piețe stadioane să cânți iar jelea noastră,

Cuvintele alină și doina cea albastră,

Ne întărește-n sânge, în scopul cel mai sfânt,

S-avem eternitate în Lumea asta proastă,

Să nu pierim devreme, popor, pe-acest pământ,

să ținem iar Carpații Înaltă ctitorie.