Gaudeamus.

Gaudeamus, târg de carte, chiar un Târg pe deșelate

Se scrie carte-n vânt în România și ne cuprinde iarăși ”bucuria”!

Noi nu citim dar în Cultură, se fabrică maculatură.

E de ”bon-ton”să zgîrii foaia, când te împinge Ghionoaia.

Cu două sute de cuvinte, plătite bine dinainte,

Scoți, ” ce volume din topor”și te trezești ca sciitor.

În timp ce cei ce sctiu cu fler, în taina marelui mister,

Ne mor săraci, în cuget sfânt, ei n-au avere, n-au cuvânt!

Bătaia jocului de Lume, aduce drastic mi de nume,

Atât de seci în sinea lor, doar lemn în coada de topor.

Năimiții nulelor gândiri, scriu, pun aghiazmă în sicriu,

Cei buni se duc trădați de vreme și geniul lor nu ne mai geme,

Rămâne pleavă pe peniță și logica  pe o uliță.

Iubirea nu mai are semeni, frumosul piere între iesmeni,

Dar fabricăm ca la paradă, nescriitori cu față fadă!