Nu-mi place.

Cum se duc pa Vale visurile noastre,

Lacrimi în privirea curgerii albastre,

Ce ieșind din munte, răcorind pășuni

Umple de noroaie râuri de minciuni.

Se usucă-n oase mii de ani de Doină,

Cerul se produce dincolo de moină,

Doina-n vânt de fluier care ne-a unit,

Naștere și moarte dor de infinit.

Miorița sfântă a ajuns o oaie,

Ciobănașul falnic, prost ce se-ncovoaie,

Turmele făloase-n snopi de mărăcini

Fac deliciul fricii-n gheare din vecini. 

Ce popor în turme duse la tăiere,

Fără pic de vise, fără de durere,

Numai Domnul știe de ce oare-l piere!