Cui îi psă?

Vine-n ifose boierul și-și ia totul de pe masă,

Cui ăi pasă?

Vin străini rupți în izmene și iau serul din melasă

Și ne pasă? 

Rădem de prostia lumii o ăunem portret în casă,

Nu ne pasă.

Vin dezastre, inundații scetă și iarbă arsă,

Cui îi pasă?

Se cutremură Pământul, din vulcani cenușă deasă,

Vaiete și nu ne pasă.

Genociduri și războae, crimele atroce-n masă,

Cui îi pasă?

Am prins șpilul ca albina, existența efemeră,

Fără pic de sacrifiu, ne hrănim din fructieră,

Trântori fără altă poftă, decât trompa-n alveolele de miere,

Nu contează izgonirea, prostul în prostie piere.

Omul are misiune, chia rde timpul nu-l ajută,

Si transmite duh și minte în laneta asta Slută
Și apoi miez de viață infinită-n Univers,
Idioții, muritorii, nu merită pic de vers.