Invidia.

Invidia îl copleșește cu ciuda slabelor putințe,

Pe cel nătâng care trăiește, cu prea puține cunoștințe.

Cel prost sau dus mereucu mintea, nu-i prins în harul de invidii,

Doar cel  ce duce dinaintea, cu săritura peste studii.

Ce n-a avut nicicând talentul că stăruiască spre vre-un țel,

Ajuns matur își cere dreptul deși din bou, e tot vițel.

Dar cel ajuns cinstit în frunte, cel implinit în ideal,

Își duce fala lui de munte și nu invidiaz-un deal.

Cel ce vrea fără temei să obțină sinecura,

Fierbe-n cap negre idei li apoi cultivă ura.