marți, 9 martie 2021

                            Din nou despre Holocaust?
     Pentru cei tineri pe care nu-i intersează Istoria, cu speranța că poate unii vor citi aceste rânduri câteva dizertații. Incidentul din Parlament stârnit de deptatul A:U:R: privind îndemnizații acordate urmașilor legionarilor condamnați și executați de comuiști nu este întâmplător. Este un mic element, un pai pe foc, al războiului hibrid pe care Rusia continuă să-l poarte, în subsidiar cu România. Nici nu e de mirare cu mulțimea de agenți de toate naționalitățile care mișună în Țara noastră. Deputatul Lovin cere îndemnizații pentru urmașii leginarilor. De ce nu și pentru urmașii comuniștilor uciși de legionari? Oricum mai toți otogenari, dacă mai triesc. E ca în bancul cu Fărâmiță lăutarul care ne a fost primit în Partis pentru că a cântat la liberali și șărănilti. Piranda nu vedea se ce. „ Păi m-au întrebat dacă am cântat și lalegionari, Și ce era să apun? Că ei ertau în prezidiu?”
      În altă ordine de idei se pare că se perpetuează râca și repulsia, chiar invidia față de bunătatea noastră a elitelor evreiești din Țara noastră față de poporul român. Continuă să accentueze și să perpetueze idea că România a fost o Țară fascistă care a deportat și ucis evrei. Poate și din cauza Academiei Române, a istoricilor români de foarte puțină emoție națională. Sau simț patriotic. Se rpetă obsesiv Pogromul de la Iași. Executat de arnata nazistă cu minime participări ale unor exeltați români. Ca să vdem cum se mistifică Istoria. La muzeul holocaustului de la Berlin se spune negru pe alb că la Iași a acționat Armata Germană cu de la sine putere fără ltirea lui Antonescu. In muzeul Holocastului din merica se pune ăn cârca României nu numai Progromul de la Iași dar și ci 800.000 de evrei deportași li gazați adunați de armata ungară din teritoriile transilvaniei de nord ocupată de Ungaria ăn urma Dictatului de la Viena. Eu nu știu cine îi întărătă pe liderii evrei urmași ai celor care au adus comunsismul n România pe tancurile sovietice. Dacă n-ar fide plâns am putea glumi pe legea luptei dintre vechi și nou. Asică între Edenul VechiuluiTestament și Grădina Maicii Domnului din epoca Sfintei Treimi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu