Pasteluri...

Cum descri într-n pastel, cu cuvinte potrivite

Colț de Lume mai rebel, mai sălbatec ca-nainte?

Una-i tușa de penel, în pictură, în culoare,

Poezia are țel, dar cuvintele sunt oare,

Demne de lumina minții, ca să scrie pisajul?

Au în vorba lor cuminții, măiestrii de-a pune gajul,

Unei împliniri de sine de-a vedea cu deamănuntul,

Nu doar străluciri frumoase ci și grote găunoase?

Atribute cu duiumul, vălmășite în păreri,

Nu dau duhului uiumul, nici durere nici plăceri.

Pe tablou te uiți cu ochii, să nu pierzi un amănunt,

Poezia poartă rochii și-n vocbular mărunt!