Proletarii....

În cârciumi mai mizere, la insalubre mese,

Se-adună făcând sfadă uitații din uitați,

Și se adună-n Bahus cu mintea lor puțină crezându-se titrați,

Aruncă și ei vorbe , sudalme între spese,

Că cei cu multă carte nu sunt ca ei tarați.

Te duci a crâșmă precum Caragiale

Și stai în colț deoparte dar fără să-i conturbi,

Îi vezi cum dau dreptate părerii șchiopătate,

Așa îi duce mintea trăind ca haimanale, 

Să creadă că sunt glasul pornirilor din turbi.

Și sigur mintea șchioapă mai are o dreptate,

Prostia proletară e cânt de mahalale.