Nihil...

Da draga mea nu se cuvine, chiar dacă mă topesc spre tine,

Chiar dacă simțul tău o cere să-încalc cutume efemere,

Să dau sălbatic în iubire, o patimă ruptă din Fire,

Știind că nu mi-ai fost promisă și altul poartă greaua lipsă.

E și el om precum se cade , bărbatul care-n brțșe-ți cade,

Crezând că-l meriți deopotrivă și nu-i iubire în derivă.

Tu ești oricât ți-at fi de greu, soția prietenului meu.