Între netoți.

Întărâtă-i Doamne, pe hoți și ciocoi,

Să se ia în furcă-n coarne de nevoi.

Să se ia la harță, să împartă jaful,

Nu în simfonie  ci-ascultând taraful.

Când o să priceapă omul că e Om,

Nu maimuță hâdă scuturând un pom.

Să trăiască liber și modest, doar cât poate duce,

Nimenea nu întră în mormânt cu aurul sub cruce.

Vremelnic pe pământ, Omul cumintea clară

Avea un singur scop, sămânța să nu piară.

Că ne-a plantat pe viu, un Cer și Universul,

Ca vița cu conștiință să își urmeze mersul!