Șomerul...

E  trist că nimeni nu-l întreabă, dac-a mâncat sau dacă are treabă.

                   Gh.Topârceanu.

Dar să vedeți, șomerul nu merge la coasă, că are lene-cuibărită-n oase.

Nu și-au cistit părinții și-a lor case, le place traiul vieții în angoase.

Cât mai trăiesc din mila cea comună, se dau adepți cu lumea cea mai bună.

Când nu mai pică bani legiști, i-apucă foamea-n iarbă, pe miriști,

Se-apucă de furat și jefuire, fiind convinși că e alor menire.

Nu mai e om și nici măcar legumă, infracțiunea nu este o glumă.

Drogați și bețivani la colț de stradă și asta e sinistra lor paradă.

Și nu-i de vină Statul, suntem toți, ne place să ne închinăm la hoți mulți hoți.

Că nu e diferența prea departe între șomeri și demnitari cu carte.