Animalicus!

Vezi animale de povară, ce trag la jug în astă Țară,

Fără păsare de rănire, trăgând la jug de asuprire,

Și vesele în felul lor că nu fac parte din popor,

Îndură biciul cu extaz cezînd că prind în iesle praz.

Grăunțe-n pofta lor de burtă, cu rumegare cât mai scurtă.

În gâdul lor se-îmbată flerul că i-a ales anume Cerul,

Să fie sclavi într-o prostie, în destrămata Românie.