Cosmopoliții.

Lor nu prea le plac eroii, tineri fără căpătâi. Căți mai sunt fătați sub ie, câți se trag din cei dintâi?

N-au avut din seminție vre-un regret pentru pământ, pentru cei brăzdați sub glie și cu cruce pe mormânt.

N-au avut strămoși de sânge ce luptară cu sthii, plină-i țara de movile, călărite de copii.

Dar nu sunt copiii noștri de sorginte getică, ci in stol beizadele, migtație genetică.

Să nu bladfemim mndria că am fi români pereni, cu credința-n altă parte, nici sălnatici nici mereni.

Am făcut adunătură din cei ce ne-au cotropit, nu-i popor nu-i Națiune și nu-s neamuri de cinstit. 

Câți fșăcăi mai poartă-n gânduri, un fior din Miorița, câte fete au maramă cănd se-ngrămădesc șa pizza?

Hai să ne vedem de treabă, cu afaceri zi de zi, românesc rămâne solul nearat de pe câmpii,

Rămân dealurile sterpe și pădurile ciuntite și în munți păstorii vașnici care ăngtijesc de vite.

Restu-i rest, restaurare, pentru pofte din afară, că ăn spașiuș Mioritic, nu mai e popor, nici Țară.

Cum deschizi agenda zilei ca să-ți vezi conducătorii, dai de nume schiznovate-ngurgitate de prigorii.

numai păsări migratoare, numai stoșuri de lat neam. pentru care-ngenunchiară, ăn prostime acest neam.