Plouă...

Plouă mocănește, plouă în rafale, grindina albește-ogorul de pe vale.

Curg torente negre pe versnții goi, și aduc în curte împuțit gunoi.

Pedepsește-i Doamne pe cei vinovați, c-au chelit pădurea-n Dealuri și Carați!

Ia pe rând vlădică până la opinci, nesimțiții vremii, proști sau vebnetici.

Taie idiotul crîngul de de-asupră, cuege-n ploaie dealul casa lui se surpă!

Vin deștepți cu banii, prostul pune botul, vinde lemnul verde și se surpă totul.

Se adună-n râuri tonele de peturi, lacuri îmbâxite otrăvesc  infecturi,

Nesimțiri în oameni și conducători, un popor promiscuu plin de trădători. 

Trăim libertatea și emocrație, egoismul nostru-n maree de prostie.

Parcă toată Lumea s-ar sfârși în azi și pune mucii peste brazi.