Un bătrân

Un bătrân proptit în cârjă, ca să aibă trei picioare,

Stă proptit în colțul porții ca să vadă tot în zare.

Nu prea vede, ochii-s ceață, dar scrutează îndârjit,

Căile ce se adună spre un un cuib de pricăjit.

El asteaptă ca din ceață să răsară, silueta mult dorită

A unui urmaș de suflet ce-a uitat că el subzistă.

Oricum viața e parșivă, fiecare singur moare,

Ce mai vrei măi uscătură, să fi viu în ce mai poți,

Când nu mai exiști pe lume, nici în fii, nici în nepoți?

                       Copile,

Când ai o creștere frumoasă, de mic copil trăind natură,

Când an de an aduni virtute din minunatele povești,

În Lumea asta prematură

Vezi cu regret, ce singur ești.

Acel copil rămâne-n suflet, oricât te sui  în senectute,

Modelul omenos de viață te trece printre mărăcini,

Fragil ca fuga unei ciute,

Mereu te zbați între străini.

Din milioane mamifere făcute ca să țină duh,

Doar câțiva duc pe umeri crucea răspunsului spre Cel de Sus

Și au un zbor către văzduh,

Să lase viață în apus.

 

                      De unde ne vine idioțenia?

     Marea masă de așa ziși intelectuali dau vina dezastrului din țară pe votul prostimii și sărăcimii. Fals. Starea națiunii stă în reclame politice false. reclama se face la un produs prost, pentru că cel bun se auto-impune.Câtă glagorie poți să ai ca să vânzolești ideile logice într-o mocirlă mediatică de neconceput pentru un om cu mintea acasă?

     Normal, ar treebui ca toți formatorii de opinie, să spună franc cu cine avem de-a face. De unde atâta vânzoleală pentru a ridica mingea la fileu unor neica nimeni? Viața arată că în tot ceea ce se face în societate, nababii stau în spate și scot la rampă păcălici insignifianți cărora le fabrică o aură de potență fără ca ei să aibă sânge în pix.

      Se face atâta vâlvă în jurul liderului Antonescu. Lider la ce? Profesoraș de țară, șmecher de cartier, gol în cultură și bun simț, fără nici o realizare în viață, fără un cui bătut, fără o carte scrisă, fără copii deștepți, acest vagabond pe unde politice concentrează zicerile unor dobitoci.

     Un alt puriflici politic, Victor Ponta, care nu a fost în stare să citească ceea ce a scris, este lider executiv, adulat de un ocean de prostime și o mare de deșteptăciune ineptă. Un om  normal nici nu i-ar pomeni numele!

    Deci națiune de dobitoace, face-ți-le reclamă politică! Și să nu cumva să înjurați mafioții și interlopii care vă fură viața sub aceste reclame!

                                   După

De mori, ce cărămidă pui la baza vieții,

Doar pui o gură mai puțin la hrană,

Sau  lași bisericii o altă strană,

Din care să se roage-n veci poeții.

În urma ta se vor topi doar lacrimi presupuse

Sau vor zbura cuvinte în văzduh,

Rămase-n slova bunului tău duh,

Nesemănate, dar rodind în spuse.

                              Cimilituri politice

      Se destramă U.S.L.-ul! Am prevăzut acest lucru de doi ani. Această struțo-cămilă politică, inițiată și pusă la cale de generalul de securitate Dan Voiculescu, nu turnător, ci făptuitor de represiuni politice, potențial pușcăriaș, cu ajutorul Uniunii Euro-Asiatice, ca sponsor și a trustului lui de presă ca lingăi trebuia să dispară în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană.

        Pe baza unei propagande deșănțate anti-Băsescu, dușmanul Gazprom, un electorat necopt, susținut de o mașină infernală de furat voturi  a luat plasă. Dacă electoratul P.N.L. era mai cizelat, cu studii medii sau superioare cumpărate,  ar fi avut un dram de gândire, electoratul P.S.D. era lamentabil. Asistați social, cei cu mâna întinsă la pomeni electorale, analfabeți, duși cu șatra la vot și interlopi au marșat la scoaterea țării din concertul European.

        Acum trebuie să culeagă ce au semănat. S-au repezit la ciolan fără să știe că nu mai era decât osul, iar la foamea lor vor ajunge să se mănânce între ei.

        În altă ordine de  idei, analizez devenirea sau cum spunea Cantemir ”creșterea și descreșterea P.M.P. Am crezut, văzând oameni ca Funeriu, Diaconescu, Papahagi, etc. că se vor ivi zorile unei reprezentări politice cel puțin de nivelul băsesccian. Dar de unde? Partidul a început să se umfle cu aceleași lichele politice de până acum. Dacă ne gândim la subvenții s-ar putea să aibă dreptate. A devenit un reper principal Elena Udrea, care începe să umple partidul cu oportuniști. Așa cum a făcut la Constanța când în 2004 a dezbinat Organizația Județeană P.D. exact în momentul în care pusese jujăul pe Radu Mazăre, facilitându-i acestuia accesul la un nou mandat. Această Doamnă de plastilină, fără carte și fără trecut va deșănța proaspătul necopt partid.

                          Sfatul

Un sfetnic bun, cu chipul sfânt, adjudecat de umilință,

Cu trup firav , fără instinct de animalică ființă,

Are un duh îngemănat în venerabilă conștiință

Adusă ca prinos de dar, de-o viață plină de știință.

Ca să alegi un sfetnic bun, când soarta te-a suit prea sus,

Din vina trecerii prin Lume, potrivnic Domnului Isus,

Ar trebui să simți filonul vremelnicului tău apus

C-ai fost o gâză răpitoare ce n-a avut nimic de spus.

Profeți ce-au făurit o Lume, discipolii dând rod de har,

Își pierd în plin nisip cenușa ce-a dat firescului un dar,

În dansul cel sărac cu duhul, al celor care n-au habar,

Că viața duce infinitul, nu bogăția din hambar.

Azi ești satrap pe vieți sărace și te desfeți pe suferință,

Dar mâine în pământul galben vei putrezi în neființă

Și ce-ai lăsat spre omenie ca sevă de recunoștință?

Un animal trecut prin viață, sub blana ta de neștiință.

 

                             U.S.L. nu se rupe, se dărâmă!

     Orice construcție de nisip nu rezistă în timp. Mai bate și vântul. De obicei dinspre Apus. Orice castel ridicat cu turnuri aurite pe mlaștină se scufundă, mai devreme sau mai târziu. Mai ales când arhitectul, avid de bani și de putere este o jigodie umană de cea mai joasă speță. Cine se aseamănă se adună!

      Construcția U.S.L. a fost planificată și pusă la cale de arhitectul Voiculescu, cu sponsorizare muscală. A găsit repede adepți. Ce nu face banul? Dolar, euro, ruble...ce contează? Numai să nu mai existe justiție europeană care să împiedice dezvoltarea mafiei orientale cu tipic moscovit. Adică model K.G.B. 

      După destrămarea comunismului, altă construcție de nisip, forțele naționale ale țărilor socialiste s-au restrâns în puterea mafiilor securiste în cumetrie cu nomenclaturile activiștilor de partid unic. Lovitura de stat din vara anului 2o12 în țara noastră a fost pusă la cale de aceste forțe retrograde. Că nu le-a ieșit să-i mulțumim Domnului, U.E., S.U.A. și lui Băsescu. Dacă le-ar fi ieșit, astăzi, nu numai că nu mai ieșeam pe stradă, dar am fi tremunrat și în propriile noastre case.

       Zânzania din clasa politică actuală, coruptă până  în măduva oaselor, poate să ne facă un bine. Să ne dumirească cât  suntem de proști punând botul la daruri otrăvite. Despre prostime și țigănime nu e cazul să mai vorbim. Asta e democrația!

                            Punct

Cel ce în a lui viață, numai bine a făcut,

Fără epitaf pe piatră se duce-n necunoscut.

Toți satrapii unși în crime, în hoții și spoliere,

Au imense monumente zicând hâda lor putere.

Iar istoria se scrie pe aceste catafalcuri,

Și martirii omenirii sunt pe undeva doar, fleacuri.

Partea omului-maimuță care ține de copac

Pune deseori pe duhu-i al mizeriei capac.

E prea multă omenire, doar cu pofte carnivore,

Prea puțini ne sunt aleșii Domnului cu aurore,

Prea puțini Adami ingenui, neatinși de mărul vinei,

Se mai nasc să prindă darul Fiului Maicii Divine.

Diavolul să-și facă sila a băgat în lume banul,

Buruiană deasă-n holdă și în oameni inumanul.

Ce-i ce cântă osanale răului sunt fii de drac,

Cine poate-n astă Lume să le vină-n veci de hac?

                      Progres

De când e Lumea și Pământul, ce face ploia strică vântul

Și orice strop de omenie se dispersează în prostie.

Cei ce urmează căi celeste și inventează tot ce este

Și viitorul ce va fi, în mintea noilor copii,

Nu sunt văzuți și nici cinstiți, de valurile de bandiți

Care distrug ce este viu și duc planeta spre pustiu.

Dar va veni o zi în care, omul menit să dea valoare

Se va desprinde de-animale, va făuri o altă cale,

În care minte și știință, vor întregi o conștiință 

Dată de Dumnezeu Prea Sfântul, să moștenim în veci Pământul.

                 Competența incompetenței propășirii patriei

       Ultimii ani au demonstrat incapacitatea democrației originale românești în a crea valori umane și valori economice de progres. Urmașă a așa zisei democrații socialiste, clamată de Ceaușescu democrația post-decembristă cultivată de mafia lui Iliescu, în structurile securisto-nomenclaturiste rămase la putere, a avut ca filon esențial cumetria rămânerii la putere, spolierea bogățiilor întregului popor în folos personal și menținerea oportunismului și obedienței în structurile subordonate. Lipsește un singur atribut. Cel al competenței, Am ajuns să avem o clasă politică de analfabeți notorii, analfabeți în structurile teritoriale, primării și consilii locale. 

         România nu mai are, nu bătrâni, nu mai are profesori. 90% din intelectualitate este falită, în sens caragialesc, adică nu știe c scrie pe diplomă. Haosul competitivității profesionale a început în anii 80, în disprețul lui Ceaușescu față de intelectualitate și forțarea puterii elementului muncitoresc, iar după căderea acestuia s-a dezlănțuit. Dacă în comunism Academia Politică ”Ștefan Gheorghiu”, crea capacități de conducere din tractoriști, cizmari și ospătari, după decembrie 1989, acest rol a fost luat de facultățile particulare. Vocea moale a exponenților intelectualității politice are, în subsol, licențierea prostiei și pun pariu că 80% dintre ei și-au cumpărat diplomele fără să fi citit nici măcar ”Capra cu trei Iezi” . avem profesori universitari și doctori, cărora dacă le iei foaia din față, muțesc definitiv și iremediabil. Și aceștia produc doctori și profesori pe aceeași incompetență. De unde un învățământ productiv?

           Ultimele descoperiri de plagiate la diplome, masterate și doctorate sunt o glumă. Serios e că mai toate diplomele sunt obținute prin fraudă facilitată de cei care au ajuns în vârf, tot prin plagiat.

           Mă doare faptul că la dezbaterile televizate sunt invitați în infimă măsură oameni cu diplome conforme!

                        Lemă

Un Dumnezeu a arătat, în fine, că omu-și face rău și-și face bine,

Acolo unde colcăie prostia, lovește mai învolburat urgia.

Cei ce-au votat în gloată, ca iobagii, și-au destrămat în viscole nădragii.

Să ai boieri mai proști decât maimuța, e joaca din copilărie cu pre-puța.

Și-apoi s-aștepți să vină iarăși alții, să te ridice din nămeții prea înalții,

Să te hrănească și adape de pomană, O! Țară puturoasă, la pomană!

Acum vedem că doar Carpații, desparte țara-n oameni și în alții.

Că țigănia nu ține de rasă, ci de un gospodar în orice casă,

De vulgul ce străbate un popor, supus dictării cozii de topor.

Ne vom trezi vreodată printre sfinți, să nu ne înjurăm cei sfinți părinți,

să ne inunde-n suflet omania, să facem iar un Rai din românia?