Sălbatice nopți...

Sălbatice nopți la malul mării,

Neguri profunde se duc depărtării,

Valuri cu spumă se suie pe stâncă,

Curg înapoi pe-o dâră adâncă,

Granit șlefuit cu luciu de ape,

Dă străluciri privirii de-aproape.

Mă simt schingiuit de vântul năvalnic,

Cu șuier în vocea pelticului crainic,

Un cânt în surdină, afon în răsunet,

Bătut între tobe cu-a valului tunet.

Tenebrele nopții lipsită de Lună,

Cuprind doar un petec de lume nebună.