Alegeri locale.

       Deși e pe toate agendele, pe toate ecranele, problema alegerilor locale a căzut în derizoriu. La nivel central, în dezbaterea ”miticilor” și reprezentanților lor comentatori politici și ”dontologi” de salon problema este într-un turr sau două turi, în funcție de nădragi, blugi sau de stofă, ițarii se exclud. Câși din limbuții cu insuficiență de vocabular și logică au  mai trecut pe la sate. Iarba verde de acasă le este străină, preferă nisipuri exotice și cocotieri. și atunci de unde să știe și să priceapă mecanismul popular, arhaic și uneori dobitocesc de punere a primarilor la sate. Țăranii nu aleg, ei pun primari fără ideologie politică și fără influența așa ziselor partide. Doar la nivel județean conclave de baroni în funcție în rezervă sau în devenire se ghidează după posibilitățile de amăgire a neamurilor proaste care pot zăpăcii prostimea.

      În  rural nu există alegători ci grupări de neamuri, clanuri și bandiți de influență. Țăranii au un slogan privitor la primar: ”poa-să fie cât de prost dar să fie de-al nostru”! Țuculanul nu poate fi lămurit sub nici o formă că e nevoie de un primar cu carte și experiență profesională pentru că el nu are așa ceva. Analfabet și fără meserie, după chipul și asemănarea sa. Într-un sat de țigani primarul trebuie să fie țigan. Într-o comună de ciobani, primarul va fi cioban. Zdreanța să fie mai de mătase!

       Cred că, în viitor funcțiile de șef al administrației locale trebuie numite. Pe crriterii de competență funcționărească. Poate se va fura mai puțin, pentru că justiția ajunge la țară doar pentru porc, pentru miel, vin și legume. Apoi N.U.P.