Socialismul empiric.
Oare Sicislismul empiric specific începutului de Secol XIX era chiat așa de futurist și utopic? Fournier vedea progresul social egalitar prin organizarea în comunități locale autarhice de cel puțin 1600 de familii care să muncească și să exploateze împreună atât pâmăntul cât și alte resurse sau meserii manufacturiere. Partea caducă a acestei idei năstrulnice era că preverea O mare clădire „Falangster” în care comunitatea cooperativă să locuiască li să mănânce. Ceva se sec.IX la Wikingi. Era greu de alteptat ca în plină revoluție malinistă și ăn ascensiunea capitalismului, deci aproprietății alta decât cea feudală aceste idei să mai prindă.
În România, un asemenea experiment a avut loc pe Moșia Scăieni a micului Boier Emanoil Bălăceanu la inițiativa tânărului entuziast cu strudii în străinătate Teodor Mehtupciu, zis și Diamandi. Experimentul n-a durat decât doi ani din cauza presiunilor politice ale vremii și lipsei forței de muncă.Contractul inișial a fost făcut cu 16 fmilii de coloniști după care Bălăcanu a eliberat țiganii robi de pe moșia sa.Dar a dat faliment. Cert este că la Scăieni a fost adusă prima batoză cu abur din România.
Să privim și logic, din punct de vedere a evoluției societății umane la momentul dat. Ideile lui Fournier nu puteau fi puse în practică nici în Franța sau Anglia unde șăranii erau liberi. Cu atât mai pușin pe o Molie Boierească cu țărani iobagi și țigani robi, fierari și căldărari. De aceea s-a apelat la coloniști, un fel de proletariat agricol liber. Ideea primei cooperativizări a mediului rutal ar fi prins bine în Obștile de răzeși sau moșneni unde se ămpleteau armonios, proprietatea colectivă, obștească cu proprietatea țărănească de familie.
Având în vedere considerntele de mai sus, zic că. gânditorii noștri moderni, cu diplome cumpărate, cu Doctorate Plagiate ar putea să fructifice ceva din Istorie, care este în spirală și se repetă. Dar sunt convins că parveniții politici ai Vremii chiar cu pixioarele în apă rece nu vor pricepe nimic din ce-am scris. Iohannis, care nici măvcar nu este român li nu are cum să priceapă ,legea Censului adricol, Cîțu, Ciolacu, Smion etc erașând un I.Q. de Gimnaziu cu pndulgență, sau Daia și Dragnea. Nu mai vorbesc de Statul Pralel care lurază numai corpotatist pentru el.
Să analizăm voința de nou și de progres a Țării a C.C.R. care în loc să se ocupe de perfecționarea Constituției sau de rațiune constituțională, dă verdicte bolșevice de neconstitușțonalitate din burtă. La o simplă constatare, acești îngeri intangibili au băgat ăn mormânt partea ce li se cuvine peste 1500 de bolnavi de covid.
Vorbean de Cpnstituție în sensul că este necesară o nouă organizare administrativ teritorială aȚării pe Regiuni. Li ăn acest ontext aș vedea Falangstere de producție rurală agricolă și industrială pe areal comunal (minim 20.000 de familii). I se poate spune Comună, Societate comunală sau chiar oblle cu statul juricic de Societate pe acțiuni. Din acel moment, Preledintele Societății împarte cu Primarul toată răspunderea pentru dezvoltarea ecinomică, socială, de învășîmânt cultură și sport, protecție socială a Comunei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu