1907
  Puţini dintre românii, sau alte naţionalităţi, îşi mai aduc aminte sau mai pricep ce reprezintă acest an. Cragiale a explicat acum 100 de ani cam cu ce se mănâncă revolta săracului şi puterea bogatului. Să încercăm şi noi să pricepem mersul repetativ al istoriei.
  Cuza Vodă a secularizat averile mânăstireşti şi a dat pământ ţăranilor. Aceste averi aparţineau unei pleiade de mânăstiri ortodoxe răspândite în Balcani.Nu a luat pământ de lla boierii autohtoni. După Războiul de independenţă, ca urmare a ieşirii României în Europa, boierii noştrii s-au emencipat, s-au franţuzit şi au început să se plimbe prin Europa. Bineînţeles că s-au şi puturoşit şi nu le mai păsa de ţară. Similitudinea cu actuala clasă politică şi de afaceri este absolut întâmplătoare. Cum economia României era , în caea vreme preponderent agricolă, o liotă de străini, greci, evrei, italieni, nemţi, armeni, etc. au năvălit peste ţarinile patriei pentru arendă şi cumpărare. S-a creat o subclasă socială de profitori, departe de patriotismul local. Ţăranii puturoşi au început să-şi vândă pământurile şi să la bea, ca şi astăzi, ajungînd argaţi, un fel de proletariat rural. Când foamea i-a răzbit, graţie propriei lor prostii au ieşit la luptă. Şi ce-au câştigat, gloanţe şi sânge. Proverbul cu mintea românului de pe urmă tăia în prostie.
      Să vedem ce avem acum. Boierii noştri, apăruţi peste noapte, din nomenclatura comunistă, nu-şi mai găsesc liniştea în a fura şi a spolia bogăţiile ţării. Sub pulpana lor de hapsâneitate inimaginabilă, tot felul de intruşi îşi fac mendrele în ţara strămoşilor noştri. N-eau luat piatra, lemnul, petrolul, sarea, apele minerale, lumina şi căldura pe care ne-o vând la suprapreţ. Am văzut că la întâlnirea oamenilor de afaceri se vorbeau toate limbile pământului. Arabi, turci, austrieci, germani, italieni, francezi, italieni, americani, ruşi, lipseau eschimoşii. Şi pe ici colo câte un român rătăcit.
     În schimb, proletarul autohton, cel care şi-a vândut şi băut casa şi pământul moştenite din comuism şi are impresia că dacă trage la lopată pe şantiere şi culege căpşuni în Spania, nu mai este ţăran, nu-şi dă seama că s-a iobăgit din nou. E ceva de emmancipare colonială, românii nu mai au ţară, nu mai sunt legaţi de glie, nu mai dispun de patriotism şi grijă faţă de familie, au ajuns nişte venetici care şi votează ca atare. De fapt nu venetici ci besmetici.