Edicte dictatoriale.

        Toți dictatorii mari și mii au sfârșit capital nu înainte de a-și nenorocii popoarele sau națiunile. Ca să ajungi dictator trebuie să-ți făurești o armată de slugi cu porniri animalice și fără conștiință vare să mărșăluiasc pe sloganuri și să execute pe sloganuri ervul conștient al unei națiuni. Dictatorul ăși asigură întâi o propagandă care liminează nebunii și dobitocii mulțumiși de ciozvîrtele existențiale mai mari decât ale oamenilor cinstinți.

          Edictele dictatoriale, adică poftele dictatorului transpuse în legi, pot fi de ungă durată, vezi fascismul și comunismul sau de scurtă durată, Dezastrul socio econmic și politic și mai ajes juridic este devastator. Pentru o zi de prostie, vezi Duminica Orbului, un popor poate suferi zeci de ani. 

           Marți închipuitul dictator fără creier, dar bine manevrat prin brașe, picioare și șira spinării de cei care-l stăpâmesc și droghează, cu sprijinul unor nenorociți care nu merită aerul acestei șări va da o Ordonanță de urgență pentru El. O zi este suficientă pentru ca de acum încolo zeci de mi de infractori, nu 3 milioane de alegători să  transforme Spațiul Mioritic în Vestul sălbatic. vestul Sălbatic a fost cucerit pe baze inumane de alcool și arme pe baza lașității unor triburi cares-au dat cu albii. Noi nu avem nevoie de arme și muniții și nici de droguri . Noi ne făurim o țară a tuturor posibilitășilor doar prin lene, prostie, analfabetism și promiscuitate. 3 milioane. Plus 15 milioane de români ăndobitocici prin subsisteă. Sau destrăbălare gratuită. Dragi concetățeni de la opincă și până la vlădică vă meritați soarta. Nu toți iepurii sunt vânați sau hăcuiți de prădători. Unii mai iuți e picior reușesc să scape. Și astfel mai avem iepuri!