Democrație de mucava.

       Nu mai trebuie să facem analize lingvistice, logic și de conținut ca să subliniem conținutul și sensul cuvântului democrație. Apărute o dată cu revoluțiile burgheze din Anglia, Franța și Declarația de independențî a S.U.A., principiile democratice ale vechilor greci au fost distorsionate ad factum, de-a lungul Istoriei moderne, funcție de fiecae doctrină sau strategie politică. Principul esențial, voința majorității a fost distorsionat prin intervențiile diferitor tipuri de dictatură. Deci democrașia nu are reguli distincte universal valabile. Voința poporului este la îndemâna forței politice care execută o țară, autodenumită democratică.

       Democrașia originală românească, deși pute lua exemple din alte democrații, a luat-o pe arătură de la început. Aprobată prin majoritatea analfabeților României, Constituția lui Iorgovan a lăsat găuri și ecivocuri greu de astupat de anumite tendințe politice antagonice. Toate revizuirile de până acum au vizat doar interese personale sau de grup în afara unei gândiri progresiste. 

      Conform Constituției, Curtea Constituțională, este legătura cu Dumnezeu a poporului român. Un conclav de sfinți plini de păcate ce dau verdicte imbatabile. Numai că acest conclav, mai aproape de diavol decât de Dumnezeu nu este ales democratic ci numit politic. Deci voia Domnului e voia suveranului unsul monarhic sau nebunia unui lidrer politic ales așa zis ”democratic”.Actualul lider fac totum al României, infractor dovedit, se bazează pe o putere luată cu 18% din voturile democratice. Situație anacronică și ilogică statuată de o Curte Constituțională arondată politic. Aceiași Curte. împotriva legilor firii calcă în picioare principiul majorității și la Referendum. Care este voința poporului cu 30% din obțiuni și nu %0% plus unu. Deci la noi democrația este la îndemâna minorității și nu a majorității. Nu mai spunem că au fost aleși primari cu 8% din voturi. Să fie vorba de analfabetismul funcțional al Instituțiilor statului și al mediului academic sau rea voință a liberului arbitru pe criterii de bogăție și putere?