Comunismul.
       Ideologia comunistă este o necunoscută eternă pentru cei care filozofează fără să citească, după ureche.Marx a creat o ideologie de anvagardă umană, bazată pe evoluţia umană, pe o etică şi o morală care bătea toate religiile şi ideologiile de pţnă atunci.Comunismul ca sistem social de ultimă existenţă a omenirii a fost conceput ca impunerea puterii proletariatului tehnic, ajuns la o înaltă conştiinţă socială. Preletariatul lui Marx trebuia reprezentat de ingineri, tehnicieni, profesori, medici şi alte reprezentări sociale a celor care nu depindeau de avere ci de productivitatea minţii lor, în crarea de valori materiale şi spirituale.
     În lupta dintre Dumnezeu, conştiinţa umană şi Diavol ca expresie a poftele trupului, ca întotdeau na primul care se repede să strice lucrarea este Diavolul. În orice holdă semănată de om în cinstea puterii universale, primele care răsar sunt buruienile. Dacă omul nu s-ar strădui să cureţe cultura, buruienile ar înnăbuşi plantele utile.
    Împotriva principiilor comunismului, revoluţia socialistă s-a impus într-o ţară de iobagi, de analfabeţi, în care şi vârfurile de ideologie şi putere erau de joasă speţă. La ce s-a petrecu între 1917 şi 1990 nu se poate spune că a fost comunism. Forţele răului au grăbit anularea şi compromiterea ideii de comunism,, înainte de termenul destinat unei reuşite a progresului uman, în superiorotatea inteligentă a omului faţă de mediul oferit de planetă.
   Foarte mulţi vorbesc în necunoştinţă de cauză fie favorabil fie împotrivă, despre comunism. Câţi din ei l-au citit pe marx? Câţi au priceput principiile dialecticii de devenire a omului superior. La fel cu cei care fac pe credincioşii fără să fi citit sau să fi priceput preceptele Bibliei. Totul este zădărnicie din moment ce viaţa umană este mânată de poftele prostimii, care în democraţie este copleşitor mai abundentă decât raţionalul şi hotăreşte în necunoştinţă de cauză viitorul apocaliptic al civilizaţei umane.