Răul.

Până ce răul nu ne potopește,

Nu vom cunoaște binele din noi,

E clar că-n Lume ura va mai crește

Și elitiștii cheamă la război.

Distrugere și sângele și oase,

Vor pildui greșelile ssstihiei,

Iar cei rămași, deși fără de case,

Vor prinde ruga milei, omeniei.

Pământul nu mai ține de-o Sodomă,

Gomore în dezmăț cuprind popoare,

Doar cei cuminți vor răsuci în vomă,

Seninul din viața viitoare.

O Omenire sigur infestată

De boala crimei, junglelor de jafuri

Nu poate să nu piară dintr-o dată

Și să renască peste alte veacuri.

Prea mult popor în prag de subzistență,

Prea multele primate în declin,

Ce pierd gândirea și a ei esență 

Și mor cu nonșalanță, fără chin.