Ce viață...

Ce viață păcătoasă, chinuită prin hârtoape,

Fiecare zi ce vune, cheamă moartea mai apropae.

Unii ard puterea minții și se sting de timpuriu,

Așți lungesc sindic lenea în decenii de pustiu.

Apoi sufletul de spirit se înalță în văzduh,

Un balon plin din glagorii, minge din săraci cu duh.

Și-între cele două sfere Legiuni de balponașe,

Sufletele rătăcite de servili și de codoașe.

Ce-ar potea trimite-n spațiu, ce-ar plimba prin Univers, 

Impostorul de trăire, imbecilul cel pervers?

Fără neam și fără Țară, au crescut în lan cucute,

Mult mai mândre și înalte decît plantele crescute.

Nu dau roade dar consumă sevă din pîmânt străbun,

Dar în ultim colș de mrnă îl votează un nebun/

Diavolul ăși face treaba cu mult afur pe Pământ

Trimițând Gândirea Lumii, mai degrabă în mormânt.

              Poezie dedicată tuturor neoamenilor care se pare că îndreaptă Omenirea spre Apocalipsă.

Tramp, Putin, Dictatori și Șeici și pentru noi Liviu Dragnea sluga lui Etoniahu. Părerea că era pion sau marioneta lui Putin pălește ăn fața slugărniciei fașă de penalul evreilor.