Dosarul revoluției.

       Bătaie de joc față de memoria și istoria acestui popor. Nesimțire substanțială și dispreț neocomunist  al Instanței. Vă puneți ăntrebarea dacă la Nuremberg, tribunalul ar fi chemat la rampă cele 17.000.000 de victime ale nazismului și urmașii lor cât ar fi durat procesul? Cel puțin 2.000 de ani. De unde atâta bătaie de joc față de acest popor care își plânge morții? Capetele de acuzare sunt clare și fără echivoc. Comisia de la veneția a acceptat acuzația de „crimă împotriva umanități”. Arondată găștii Iliescu -Militaru și  Capilor Armatei din acea vreme. Parchetele au documentat mai mult decât suficient, crimele individuale sau colective. Deci verdictul poate fi dat indubitabil și în interesul dreptății Justiției, fără plimbarea victimelor și urmașilor acestora prin tribunal. Mizerie inimaginabilă care accentueză neîncrederea poporului în Justiție. Dați Dracului verdictul, iar cei ce au pretenții să se constituieparte civilă în alte procese disjuncte. Deci vem niște criminali în viață și nu-i putem pedepsi pentru că Sistemul de Justiție este orupt sau mafiot. Un om din popor mort trebuie să primescă dreptatea înfăptuită pe Lumea asta el sau urmașii lui. Și nu la Calendele Grecești. 

        Justiția ăși bate joc de toate preceptele drptății strămoșești. N-ar fi mai bine să ne lipsim de magistrați și acocași și să facem tribunale populare cu mai puțină carte dar mai mult bun simț? Am trăit și exisrar mii de ani sub judecata primordială a moșilor și strămoilor noștri și n-am greșit, dovadă că încă mai eistăm. Am dat Justișia arginților Diavolului și nu mai există nici adevăr nici dreptate. Un Ev Mediu ăntunecat în rațiunea nenorcită a unei societăți moderne. Rușine!