Genealogie pierdută/

Din ce rânză, vine ura, ura față de acei strămoși,

Un blestem activ în Lume, noi popoare de gomoși.

Care nu mai știu sau uită care mamă i-a făcut,

Ce lapte- avut în țâțe, sevă de pământ trecut.

Care nu știu cine-i Geea, ce a zămislit zeița

Și când dau de bogăție, nu mai au contact cu spița.

Vechi popoare, prin trădare, nesimțire=n stil matern,

S-au distrus din îngâmfare li-au pierdut al lor Etern.

Chiar chinezii, fii din Cosmos, s-au trezit că n-au firman,

Mii de ani de minte clară au pieir sub Gingis-Han.

Mai de-aproape migratorii, n-au știut de unde vin,

Jefuind pământuri bune, sugând  sâsngele Divin.

S-au amestectat semințe de copii fără trecut,

Evul Mediu-n Europa doar cu crime a trecut.

Cu ruguri, cu tras pe rotă, cu țepe băgate-n anus, 

Pentru al lui cel în jefuire, cine lui Alah supus.

Dar acum în Lumea asta ce să-i faci cu cei ce uită,

C-au avut o mândră Mamă, care n-a născut în iurtă.

Rușii ce se trag din seva ortodoxului Kiev,

Vor stârpirea în Ucraina. Și părinte și elev..

Și la noi o pandemie ungurească în stil brut,

Vor să șteargă in gândite că-s urmași Menumorut..