Un an în rostogolire ambiguă.
   Vune un nou an, cu literă mică, pentru că așazisa liniște de sărbători poate fi liniștea de joasă bpresiune dinaintea furtunii sau chiar ciclonului care va învârteja colâul de sud-est al Europei. În acest areal de criză și intabilitate, preconizat ca teritoriul gri al tuturor posibilităților, fără morală, fără legi ci doar lupta surdă pentru posedare umană se vor întâmpla lucruri cumplute. Mulțumiții tranziției, cei care au pus mâna pe o slujbă avantajoasă, pe o mică afacere ptofitabilă și care pasămi-te ajunși, nu mai participă la viața cetății, nu mai au re4sponsabilități politice sau electorale își vor roade unghiile, nu de ciuda ciudelor ci de deznădejde. Ei vor fi vânatul marilor rechini mafioți, clanuri interlope autohtone, mafia rusească, mafia chinezească, camora sau Yacuza. Săracii se vor chirci în sărăcie și prostie, lupii vor fi mâncați de oi, câinii vor vagabonda aiurea și aadio spațiu Carpato-Dunăreano- pontic.
  Presimt ți pun pariu că Europa, S.U.A., după ce și-au văzut sacii în căruță, au ameliorat criza lor, pe spinarea sărăcirii noastre, ne vor lăsa de izbeliște. De aici, care cum poate.  Omul me o ființă adaptabilă, iar românul este predispus la iobțgie, la căciuleală și la pomeni sau răbdări prăjite.