Cimilitură.

Cine știe oare că o mnte clară,

Nu mănâncă fructe ci esența lor,

Spirtul limpezește-n doză selenară,

O gândire mare, în folos de dor.

Sunt bețiv se știe, mâncat de dușmani,

Cu minte puțină bubuind manele,

Beau atât căt vine, am atâția bani,

Dar judec ca lumea, fără temenele.