E primăvară

E-o primăvară mohorâtă, cenușă-n suflet de român,

Un anotimp de bucurie aduce-un pesimism străin,

Nici soarele nu încălzește iar cerul e deplin hain,

În oameni se adună boala sechelelor care rămân.

Destine sunt supuse cronic, unor poftiri de conjunctură,

Lichelele își pun pecetea pe clipa propriului profit,

Nu mai contează cine minte, nu mai contează cine fură,

Oricum pentru zeiasca turmă se plămădește de SFÂRȘIT!