Pacea socială.

        Este o sintagmă nou venită și care trebuie adăugată la noua definire, în dicționare a NAȚIUNII. La capitolul ”comuniunea de interese”. Adică cel ce mănâncă o mămăligă goală la două zile să se simtă mulțumit și solidar cu cel care împușcă mistreți pentru friptură. Pacea socială exclude înjurăturile și blestemele celor obidiți față de ciocoi. Filonul acestei idei ne duce cu gândul la furtul generalizat de la vlădică și până la opincă. Trăsătură de temperament și caracter prin care ciugulitura săracului să fie tratată echivalent cu tunurile bogatului. Deci coliba mea să fie soră docilă cu căsoaiele lui Iohannis.

        Pacea socială trebuie să survină după 27 de ani de jaf și vânzare de țară, asfel încât fiecare să fie mulțumit în zdențele lui. Second hand sau Armani. Pacea socială înseamnă admiterea non-valorii intelectuale pe baza de diplome semănătoare, surori, ale celor care le-au cumpărat și cele dobândite prin emulsie de gîndire. O frăție între docți și semidocți și analfabeți care să ajungă la un numitor comun. Prostia care îngroapă România. E adevărat că în coșciug toți suntem la fel de drepți.

      Pacea socială ne permite să acceptăm bogătașii merituoși prin fraudă, operațiuni mafiote sau interlope ca frași de suferință și impliniri naționale. Notari, judecători, politruci și funcționari, polițiști și alte haine militare care au pus umărul la privatizările frauduloase pentru fabricarea capitalismului autohton trebuie îmbrățișați de sărăcime.

      Pacea socială ne permite să lăsăm copiii să-și descarce hormonii înorice gaură, poate până la urmă va ieși un surogat de om din nisip fără să mai avem nevoie de familia lăsată de Dumnezeu.