Genesis

Îți vine să-ți renegi progenitura

Ca orice animal ce-și uită puiul,

Când are dinții penetranți cum cuiul

Și se descurcă singur cu Natura.

Din moși strămoși încerci să-i dai conștiință,

Așa-i la oameni să ii dai iubire,

Știință, omenie. prețuire,

Dar ce te faci cu ea în răzmeriță.

Obrăznicia bate parentalul,

Te vezi din ani îtregi de sacrificii,

În bășcălii de sterpe artificii,

Un tată bou ce-l fluieră cavalul.

Să ai părinte, mult iubit de stele,

Om bun și iubitor al altor semenii,

Cum poți prin ura vieții să-l asemeni

Cu melodii și chipuri de manele?