Nu pot să stau în imnul goliciunii!

De n-am schimba cuvinte între noi, am fi în jug grumaz cu rană pentru boi,

Dar sunt sortite de la Babilon, cuvintele vieții sau cioc se scorpion.

Cuvinte care vindecă păcatul sau vorbe-n grai cinstind pe Necuratul.

Când Dumnezeu ne-a dat darul vorbirii, nu s-a gândit la răscolirea Firii,

Nu a gândit nicicum Apocalipsa,  când fiii lui se vor lupta cu lipsa

Și cei mai răi vor stăpâni Pământul, cu pofta lor, săgeata sau cuvântul.

În timpul pus răboj pe fiecare, se stinge din viață orice floare,

Dar e se întrupează în șemințe, la om se duce gândul în științe,

Doar dacă mintea omului discerne, cuvântu-n adevâr sau somn în perne.

Se scarpină bogați de jeg pe burtă, acolo-i mintea lor, simțirea scurtă,

În timp ce făcătoriide minuni, primesc drept pplată ură și minciuni.