Ne-omul.

Ce-ai fi vrut să schimbi în viață?

Frământările perene,

Gânduri răsucire-n ceață,

Văzul morții în arene?

Astea toate pentru tine,

Dau caracter egoist,

Să nu vezi stropi de rușine,

Din bordei făcut-ai chist.

Doar că lumea e mai mare,

Decât locul tău sihastru,

Fiecare clipă doare,

Tulburată  în albastru.

Pică turnesol pe rană

Dovedind arzând acidul,

Pus-ai mulți nebuni în strană

Să sporească genocidul.

N-ai răcnit și nici în luptă,

Nu te-ai confruntat cu cioclii,

Izolat de lumea suptă,

Ai întors aiurea ochii.