Nu pot...

Nu știu de ce nu mă opresc,

Să sâcâi neamul românesc,

Cu pilde, zicători, proverbe,

Ce zeamă rea în mine fierbe?

De vreau să fac din om un sfânt,

Pe otrăvitul lui pământ,

Din ungur să lutesc un dac,

Din vierme zborul de gândac,

Din omul mic pupând țărână,

Să fac o Nație Română.

M-am erijat în Dumnezeu

Deși sunt moș la apogeu,

Iar visul meu de viitor

 Nu are nerv pentru popor.

O altă Lume se ivește,

În care buruiană crește

Iar grâul nostru auriu,

E dus de vânt către pustiu.