Ce va fi?

Dumnezeu curăță munții cu potop și viitură,

Pregătind o Mioriță sus pe plaiuri de povesste,

Cei cu inima română sunt chemați către natură,

Omenia în ciopoare va clădi cetăți pe creste.

Ducă-se-n torenți gunoaie spre mocirla din câmpie,

Unde venetici din lume strâng averi călcând destine,

Unde-i banul și prostia anarhie-n țigănie,

Unde nu mai este Țară, cu lăcustele străine.

Noi vom sta curați în codrii, sub balade de caval,

Dacii nu pot să dispară, au pământul lor în vine

Mânând oile cornute și la vale și la deal.

România se scufundă sau va dispărea, mai bine

Dacia rămâne trainic sus pe munții din Ardeal.