Internetul- mijloc de prostirre în masă.

     Ne lăudăm și ne laudă și alții că România are una din cele mai mari viteze de internet din Lume. Mai are și cel mai mare număr de abonați la mia de locuitori. Internauții fac zilnic naveta în fundul curții pentru necesități fiziologice. E o chestie de civilizație pentru că s-ar pute pune în prispă sau în imediata apropiere a ei.

    La noi internetul  s-a dezvoltat pe baza inteligenței native, a genei acestui popor, dar nu pe bază de cultură și pricepere. Câți din milioanele de postaci au citit o carte? Câți știu și pricep limba neamului lor, istoria Națiunii. Majoritatea internauților  frecventează poze, dacă se poate deocheate și replici vulgare, țigănești.  Părinții se mândresc cu odrasle lor că butonează. Dar ce butonează? Insuficiența actului educațional, analfabetismul lor și suficiența existenței. Copiii nu caută cultură nici informații științifice ci vulgaritate după chipul și asemănarea părinților.

      Internetul a ca o combină de cereale care recoltează cu mare grijă paiele și pleava și risipește cu nonșalanță grâul, boala internetului derivă din boala utilizatorilor săi. Avem blogherițe, trecute prin școală ca gâsca prin apă, angajate sinecurist la entități masss media sau la personalități publice  care iau pe cont propriu informația și o transmit șefilor după cum le taie capul zevzec. Mii de postări intelectuale și de bun simț trec neremarcate de puzderia de cititoare analfabete, dacă nu apare ca autor Vaanghelie, Becali, Năstase, Udrea și o curvă din show bișnițăresc. De unde cultură pe Internet?