Ce avem noi românii?

Avem iubire și candoare, respect pentru și animal și floare,

Avem ce au și alții, frumoase peisaje, avem și munți și mare cu uimitoare plaje,

Bogăție în adâncuri, bogăție pe-arătură și avem un suflet mare, fără pizmă, fără ură.

Sus în Munți se cântă Doina, marea-n valuri se răscoală, tot a jale strămoșească fiindcă nu mai facem școală.

Oricine ne vine-n tindă este bine omenit, dar venit-au veneticii tot mereu din Răsărit!

A venit apoi apusul, să ne stoarcă să ne-îndoaie, Am ținut doar o Icoană busuiocul din odaie. Totuși am răzbit prin timpuri, avem oile la Munte și cavalul ne mai cântă, brâna noastră, încă-i multă.

Și avem o Limbă dulce, cea Cerească și eternă, alte neamuri n-au atâta milenară anatemă!