Mai e ceva de făcut?

     Mai sunt 9 zile până la dezastrul final național. Se poate face ceva? Se poate! Legal și civilizat, fără violență. Urmând calea votului și democrației (50% plus unu), fiecare circumscripșie electorală are dreptul să ceară prin subscripție publică organizată de entități de cultură și O.N.G.-uri de interes și cult patriotic, un bilanț al realizărilor. Adică, mai pe românește, fiecare senator și deputat să explice electoratului ce a făcut pentru circumscripția respectivă, pentru țară sau pentru partid și Dragnea în interes civic și național.

    Luăm un exemplu uman, familial. In tată gospodar, harnic și cinstit lasă din anumite motive averea pe mâna fiului. Și ăsta o joacă la păcănele. mai și câștigă, dar până la urmă nu mai rămâne nimic. F.S.N., P.D.S.R. și P.S.D. au primit de la împușcatul o moștenire imensă. Cei care mănâncă propagandă pe pâine, fie români fie străini spun că ne-am umplut, ăn ultimii 28 de ani de bunăstare. Nu mă refer la analfabetism și sănătate ci la îmbogățirea fără număr a fiecărui cetățean. O simplă operație aritmetică spune că Averea Nașională de acum este 15% din ce ne-a lăsat Ceușescu. Nu mă credeți, luați la frunzărit statisticile. La zero datorii Avușia Nașională a României în 1989 era de 1,700 miliarde de dolari. Cu creanțe de încă 50.000 de milioane de dolari.. Toată creșterea economică clamată de mâncătorii de cifre s-a dus dracului, Care este datoria externă a României? Ei? Toată plusvaloarea moștenită. 

    Nu e prilej de sinucidre națională! Dacă am aduna toată contribușia poporului român, de fapt daco-român la P.I.B.-ul Mondial am constata că S.U.A., U.E. și Rusia ar fi la piciorul broaștei. Dar cu inculți, nepricepuți și oameni fără conștiință nu putem să ne suim pe scena adevărului.