Ultimele zece zile de Democrație. 

         Am ajuns de unde am plecat. Ori în anulk 1989 ori ăn anul 2000. Deja se simte o vânzoleală de trădare și pupincurism în șlehta jurnaliștilor și formatorilor de opinie. Încep să tragă spre alt fel de ”libertate a presei”. Lichelismul aducător de liniuște personală. Cine mai luptă pentru Țară? Mai are vineva curajul să ceară demnitate și prosperitate națională? 

        Monstruoasa coaliție de la Grifco, a revenit în forță. Cu aceeași aliați. S.R.I. aripa Coldea, Codruța, Uniunea Magistrailor Pivniceru, U.D.M.R., Naționalitîțile și Clanurile interlope mână în mână cu Poliția. 

        Începe numărătoarea inversă pentru lansarea spre autodistrugere a României. Și nimeni nu mai face nimic. Traian Băsescu și Emil Boc au revenit inamici publici. La mulți idioți, adică fătători de idei, ori vorbește somnul rațiunii, ori au chilipiruri de dobândit pe spinarea poporului. Cu sute de trădători de neam și țară pe km pătrat, ne rămân doar horele sărăciei cu chiuituri. Bine că mai avem lăutari.

       Uniunea Europeană ne-a facilitat accesul la colaborarea econo0mică cu marea Japonie. Dar n-a vrut Dragnea. Altă ocazie, pas! Poate P.S.D. visează o revigorare economică, cu investiții Euroasiatice în șporci, oi și pește. 

        Ce s-ar putea face? Blocarea lansării din 29 ianuarie. Ieșirea ăn străduțe și blocarea iețirii parlamentarilor puterii spre locul de supliciu național. Grevă în S.P.P. și golirea rezervoarelor limuzinelor parlamentare. Referendum ad-hoc pentru demisia președintelui și dizolvarea Parlamentrului.