Lecția de morală!

     Am asistat la entuziasmul cu care aleșii neamului și-au etalat obrazul gros în fastuosul congres, al XV-lea sau XX-lea al P.C.R. Pe vremurile de întuneric și lipsuri, în ultima perioadă a Societății Socialiste Multilateral Dezvoltate, în cantinele și magazinele nomenclaturii se găseau de toate. Carne, salamuri, bânzeturi, băutori și țigîri scumpe. Cine ieșea cu sacoșa plină, își recita cu mândrie și dispreț crezul: ”așa trăiește clasa muncitoare prin cei mai buni reprezentanți ai săi”. Ce mai poate spune acum poporul pauperizat la maxim, clasa muncitoare nu mai există, despre mașinile de super-lux, parada modei și destrăbălarea în cheltuială a celui mai ”cinstit” și ”onest” partid? Toți banii risipiți în dispreț față de austeritatea cerută de criza economică, au fost dosiți cu sudoare, din venituri de bugetari, din taxele și impozitele prostimii.

    Cum e sacul e și petecul! După ce am aplaudat 25 de ani, cu bășici în palmă, un cizmar analfabet, dar cinstit, am ajuns să ridicăm osanale unui pușcăriaș, încă sub jurisdicția pedepsei. A fost din nou o sfidare a bunului simț, o ofensivă asupra justiției.Un front comun mafiot împotriva dreptății cu lozinca, ”dreptatea noastră până la capăt”! Se poate vedea steagul lor fluturând pe zidurile imunității dobândită prin vot sau impusă prin presiuni și amenințări cu cohorte de interlopi. Și-au creat cetăți de jaf și desfrâu și au scos din acestea, la iarbă și cocioabe amărăștenii pe spinarea cărora se îmbogățesc.

     Așa ne trebuie, popor de căciulari, de iobagi și gură- cască, fricos și resemnat. În timp ce bogătașii ca Adrian Năstase și clica, se îmbogățesc jupuind toate mediile patriei, biosfera, solul, apele și subsolul în folos personal sau de gașcă, săracii se fură și ei și se înșală între dânșii. Mai are balta pește?