Sfinxul

Ce-i Sfinxul? Creator de Lume

Într-un efort nepământesc,

Nisip pietrificat în spume,

De sila celor ce gândesc.

Cei ce-au venit din infinitul

Vieții fără de sfârșit

Să pună adevăr în mitul,

Că omul e desăvârșit.

Dar animalul ce grăiește,

Își ține vorbele în burtă,

Iar inima prin ea sfîrșește,

Viața prostului e scurtă!

                          Letargie

Trăiesc o letargie, un cumul de viață,

În care m-am bătut cu morile de vânt,

Când soarta ți-e cuprinsă în banii din piață,

Și cei ce cuvântează, n-au dreptul la cuvânt.

Trăiesc sfârșitul vieții, cu sufletu-n scleroză,

Că toată-înățătura s-a adunat în van,

Și cel de lângă mine n-au litere în poză,

Dar se distrează strașnic pe clape de pian.

Un animal e tainic, gândind pe glasul lui,

Un om cu păr pe creier, chiar altfel, cuvântând,

Rămâne doar maimuță, din facerile Lui, 

Că nu-l mai are Domnul,într-un potop curând.

                              Părinți

Căinați-i pe părinți, au avut ei rostul lor,

Fie proști fie cuminți, v-au trimis în viitor.

Unii au făcut copii, doar din dorul de culcare,

Alții i-au dorit a fi, sprijin vremii viitoare.

Oricum lumea ne petrec, fericiți cei cu urmași,

Cei ce-au petrecut la rece, n-au fost buni enoriași,

Când n-ai cine să te-îngroape, vezi-ți viața în belșug,

Mori ca animalu-n junglă, fără lacrimi pe coșciug.

                          Armata, oaia neagră a revoluției.

         În anii de sfârșit al deceniului IX, din secolul trecut, armata era o masă de manevră pentru Economia Națională. Strângea recolte, scotea cărbune, construia drumuri și căi ferate. Pregătirea de luptă era doar o gogoriță. Nu exista combustibil, se făcea economie la muniție și în context, cei mai buni comandanți erau cei obedienți Partidului, cu precădere elementul muncitoresc, subliminal în cultură, bun la văruit bordurile și creșterea porcilor în G.A.Z.-uri.

          Subminarea puteri de apărare a Armatei României, a capacității ei de decizie, a început în anii 80.Într-o supervizare atentă a agenților K.G.B. din armată se speculau cerințele Partidului Comunist în promovarea cadrelor. 

              Erau promovați comandanți pe toate nivelele, cu complicitatea generalului Oprița, șeful cadrelor, prieten la cataramă cu Militaru. nu exista comandant de unitate sau Mare unitate care să știe pe ce lume trăiește.

              Pregătirea loviturii de stat din decembrie 1989 s-a accentuat în vara anului 1989. Toate Marile Unități Tactice au fost lăsate fără comandanți. Cum comandanții de Armate și categorii de forțe armate erau doar politruci, armata a rămas fără decizie. La Timișoara a fost numit ca șef de stat major al Diviziei Mecanizate un ofițer fără școală, predecesorul său a fost mutat la Iași, altă Divizie mecanizată fără comandant. Deci axa viitoarei lovituri de stat era într-o apărare derizorie.

              În iulie 1989 s-a emis un ordin ca ofițerii absolvenți de Academie să fie mutași de pe funcțiile care nu aveau această prevedere de studii.Concomitent au apărut noi Ștate de organizare prin care funcțiile ofițerilor foarte bine pregătiți, cu prestanță și fler militar, au fost modificate cu prevederi de studii inginer sau fără. Foarte mulți ofițeri de valoare au fost scoși din comandamentele de unități operative și structura Marelui Stat Major și mutași în garnizoane nesemnificative.

            Și astfel armata s-a făcut de râs dar a servit oportun gașca Iliescu-K.G.B.

                      Sfârșitul Lumii

Sfârșitul Lumii va veni, în fiecare clipă,

Un organism moare subit, pe-a timpului aripă.

Un univers infim, pierdut, în Universul mare,

Cu miliarde de celule și-o lume-n fiecare.

E infinit al serii cer, înveșmântat în stele,

Tot infinit  și-n adâncul particulei rebele.

E greu ca să pricepi, nebun, pe unde nu-i nimic

Și că eterul e prea plin de praful cel mai  mic.

Ce-i omul în acest context, făcut de zeii falnici?

Să-și caute loc în nemurire, un animal pra jalnic.

               De ce nu se rupe U.S.L?

     Ca să constați că un copac va rezista furtunii, trebuie să-i studiezi rădăcinile, tulpina, crengile și frunzele. U.S.L.-ul  a fost creat pe baza unei îngrășării exagerate a rădăcinilor de către o subvenție substanțială din partea răsăritului, pentru a bloca dezvoltarea europeană a României. S-a dus pe apa sâmbetei Planul Nabuco, s-a dus intrarea în Schengen. Pe rizomii flămânzi ai P.S.D. și P.N.L., de opt ani în opoziție, pe frica de asanare a solului infestat de substanțe nocive, copacul strâmb al pustiiri a forțat creșterea.

     De frica justiției, în acompaniamentul maneliștilor de la Trustul Intact, cu vioara întâia Voiculescu, toți penalii și-au împletit rădăcinuțile. dacă tartorul devalizării țării, a ajuns la pușcărie, ce se poate întâmpla cu hoâii mai mici?

       N-o să vedeți niciodată o bandă care a spart o bancă să se deconpire prin certurile dintre membri. Stimulați de votcă și ciorbă de varză, tot mai mulți parlamentari P.D.L., P.U.N.R., U.D.M.R,, de la naționalități și-au dat mâna ca să scape de pușcărie, sperând să îngenuncheze justiția. Nici astăzi nu le vine să creadă că n-au reușit și rămân la aceeași infatuare.

      Ca să se spargă U.S.L.-ul trebuie ca fiecare demnitar sub această siglă să-și dea în gât colegii, fiecare cu cât a primit pentru a-l îngropa pe Băsescu și statul de drept.

                             Prostia

Prostia n-o combați cu vorba,

Cu mătrăgună nu dregi ciorba,

Pe prost nu poți să-l faci cu-minte,

Punându-i cartea înainte.

El va rămâne-n dulce-n post,

Același dobitoc, deci prost.

Pe vremuri, cruda boierime

Dădea cu biciul în prostime,

În vremuri noi, emancipate,

prostimea bate și iar bate.

          Electorale

    Nici o țară nu poate deveni cu adevărat democrată, ci doar așa zis ”democratică”, dacă în legile electorale aplică principii de sorginte comunistă. Nu poți să spui că puterea poporului se bazează pe regula lui Putin: ”nu contează cine votează ci cine numără voturile”. Atâta timp cât, omul onest introduce o opțiune în urnă și la numărare apare altceva, mai apar dorințele morților, pușcăriașilor și a celor absenți, nu putem spune că avem democrație.

   La toate alegerile de după 1990 s-a furat în prostie. Se încingeau hore de șpăgari și nesimțiți, între cei numiți în secțiile de votare, birourile electorale, conduse în mare parte de judecători obedienți și interesați, din vechea gardă securisto-partinică și beizadelele lor, polițiști și membri.

   România nu a ajuns , din întâmplare, groapa de gunoi a Europei. Ea s-a afundat singură, prin gunoaiele ei umane într-o mocirlă fără ieșire, prin gătejele și căcărezele aflate în fruntea torentului așa zisei ”revoluții”.

   O lege electorală corectă, de bun simț, de notorietate juridică și umanistă, nu trebuie să permită accsul în funcții publice a impostorilor, analfabeților, mafioților și interlopilor. Nu se poate ca să defilăm cu primari și consilieri fără carte, cu plagiatori cu intelect subliminal, în consiliile locale sau județene, în parlament!

   Orice organism fără creier sucombă. instinctele și burta plină nu-l ajută în supraviețuire!

              Rușine!

Rușine națiune de hoți și de bandiți,

În care impostorul e cetățean de frunte,

Ni se topește-n plânset un Sfinx în vârf de munte

Și Babele  în bocet deplâng străvechii Sfinți.

Rușine națiune că nu mai ești română,

Zamolxe ți-a dat cinste de-atâția mii de ani,

Că te-ai încins în hora străinilor șnapani,

Și nu mai ești, pierdut-o, pe șara ta stăpână.

                      Ponta

Ponta stupului o ține, maatca harnică, robustă,

Nu ciopor de trântorime care-o caută pe sub fustă.

Dacă-i una zăpăcită, alergând în stup haihui,

Trage biata albinuță să ouă, să facă pui,

Numai că cuconii care, ar hrăni întregul roi,

Ies tot trântori, din celule, doar o masă de gunoi.

Cum să vezi în primăvară, jocul rodului din stup,

Când albinele rod ceară, trântorii se duc la zdup.

     Ponta-puterea de populare a un unui stup.

          Dac-aș fi...

    Trăim într-o lume de minciună. Ascunzișurile minciunii, ne vor aduce, iute,iute, APOCALIPSA. Fiecare animal numit om, mai ales cel care are conștiința în burtă, nu-și pierde vremea pentru progres și viitor. Cel ajuns la putere se desfată cu aroganță și nesimțire fără a gândi la ziua de mâine. el are de îndestulat doar beizadeauă lui puturoasă.

     Dacă aș fi interlocutor, reporter sau moderator l-aș întreba pe cel din fața mea:

      - Ai conștiință? Bazată pe ce?

      - Vorbești cu glasul tău sau ventriloc? Ai în cap propozițiile tale sau repeți ca un papagal poezia spusă sau impusă de alții?

      - Câți bani primești pe măsluirea adevărului?

       - Ești om sau maimuță?

      După care aș dialoga cu individul. poate aflu lucruri noi și adevărate.

                     Noi nu mai vrem pământ!

Noi nu mai vrem pământ, luați-l voi,

Occidentali semiți și alți strigoi.

Popor sărman, din deveniri vetuste,

Ai altoit din greieri mari lăcuste.

Cri,cri, cântat-au sărăcia,

Acum lăcuste rod din România.

Scriu vorbe plânse, printre lacrimi scriu,

Că plaiul nostru va sfârși-n pustiu.

Și e normal, o țară de iobagi,,

Să aibă vântul forță în nădragi,

Iobagi români, că ceilalți venetici,.

N-or să mănânce zeamă de urzici.

Se duc păduri în gatere străine,

Se rupe-n brazde iarba pânâ-n vine,

Se-arată piatra, sărăcind izvorul,

și ni se stinge adormit, poporul.

                      Cea mai mare paradă militară un FÂS!

     Este foarte greu să faci prostimea actuală să-și aducă aminte și mai ales să priceapă că România nu mai are armată. Ultimele date arată că, Armata Română dispune de un efectiv de 27.000 de militari, din care 7000, trupă și restul grade și civili, un fel de parazitism militar. La acest efectiv, avem 40 de generali, în timp ce pe vremea împușcatului la 370.000 de militari aveam 20 de generali. Conform tratatelor internaționale România avea dreptul la aproape 300000 de militari, la 1000 de tancuri, 2000 transportoare blindate, 1500 guri de foc de calibru mare, tunuri, obuziere, instalații de lansare rachete, 300 avioane de luptă și 1500 de aeronave auxiliare și elicoptere.

   Ce avem astăzi, după ce am dat la fier vechi moștenirea ceaușistă? Aproximativ 80 de tancuri, cam 200 de transportoare blindate, 8 avioane deluptă performante și 24 de duzină, un crucișător de croazieră, două fregate golașe și 12 nave de luptă.

   De unde independență și suveranitate națională?

   Prezenta paradă reprezintă în total, ca efectiv, un regiment de ifanterie și ca tehnică un batalion. În 1989 România Socialistă dispune de 45 de regimente mecanizate, 10 escadrile de avioane de luptă a câte 12- 18 aparate, 160 elicoptere de luptă și 75 nave de luptă. Nu mai vorbim de infrastructura auxiliară și de aprovizionare.

   Vă uitați înapoi, dragi politicieni să vedeți pe ce v-ați clădit averile?