Abia aștept...

Abia aștept ca om să nu mai fiu

Ci duh stârnind vârtejuri în furtună,

Să scap din Lumea asta prea nebună,

Eter urcând din sevă de sicriu.

Când ai trăit scăldat în omenie

Greșind cu semenii doar dintr-o întâmplare

Nu poți cinsti o dulce alinare,

Când răutatea zburdă pe câmpie.